COLEGIUL TEHNIC de POŞTĂ şi TELECOMUNICAŢII
„GHEORGHE AIRINEI”
BUCUREŞTI, Str Romancierilor, nr.1, Sector 6
( 021 413 46 45
7
021 413 14 13
www. ctptc-airinei.ro
* colegiulairinei@gmail.com
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ
pentru
LICEU
TEHNOLOGIC
CIRCUITE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE PENTRU COMUNICAŢII
clasa a X-a
Aria curriculară: TEHNOLOGII
Domeniul pregătirii de
bază: ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI
2015
Lista autorilor:
ZLOTEANU DANA – prof. ing. gr. I – Colegiul Tehnic PTc. “Gh. Airinei” –
Bucureşti
DRĂGHICI MAIA – prof. ing. gr. I – Colegiul Tehnic PTc. “Gh. Airinei” -
Bucureşti
GEORGESCU OTILIA – prof. ing. gr. I – Colegiul Tehnic PTc. “Gh. Airinei” -
Bucureşti
CURRICULUM
ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ
CIRCUITE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE PENTRU COMUNICAŢII
ARGUMENT
Modulul de pregătire practică ,,Circuite electrice şi electronice pentru comunicaţii” face parte din
Curriculum în Dezvoltare Locală al culturii de specialitate pentru ciclu
inferior al liceului, aria curriculară Tehnologii
domeniul Electronică automatizări.
Programa modulului a fost elaborată în cadrul
Colegiului Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii
“Gheorghe Airinei” din Bucuresti, cu avizul inspectoratului
şcolar, în vederea dobândirii unităţilor de competenţe cheie ,,Pregătirea
pentru integrarea la locul de muncă” şi „Tranziţia de la şcoală la locul de muncă” din Standardul de pregătire
profesională pentru domeniul Electronică
automatizări.
Acest
modul se adresează elevilor din clasa a X-a ciclul inferior al liceului, care
în ciclul superior vor dobândi calificarea profesională Tehnician de
telecomunicaţii şi are alocat 90 ore pe parcursul întregului an şcolar,
repartizate în trei săptămâni de practică
comasată (3 săptămâni x 30
ore/săptămână) din care:
- 45 ore laborator tehnologic
- 45 ore instruire practică
Modulul ,,Circuite
electrice şi electronice pentru
comunicaţii” este un modul cu regim
obligatoriu şi are un caracter
complementar modulelor I, II şi III respectiv Bazele electronicii analogice,
Bazele electronicii digitale, Traductoare.
Curriculum-ul a fost elaborat
avându-se în vedere următoarele:
Ø structura
sistemului de învăţamânt liceal din România
Ø asigurarea,
prin conţinuturi şi activităţi de învăţare, noţiunilor necesare atingerii
finalităţilor prevăzute de planul cadru de învăţământ
Ø dezvoltarea competenţelor cheie, alături de competenţele
personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, găndirea critică,
creativitatea, asumarea responsabilităţilor
VALORI ŞI ATITUDINI
Prin parcurgerea conţinuturilor modulului ,,Circuite electrice şi
electronice pentru comunicaţii”, folosind strategii didactice adecvate, se
urmăreşte formarea următoarelor valori şi atitudini:
- respectarea standardelor internaţionale privind
calitatea produselor;
- dezvoltarea
interesului pentru studierea modulelor de specialitate;
- adaptarea
la cerinţele pieţei muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice;
·
responsabilizarea elevilor
în ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de lucru;
- dezvoltarea
gândirii critice;
- formarea
unei atitudini responsabile la locul de munca, de respectare a normelor
specifice de protecţia muncii;
- dezvoltarea
imaginaţiei şi creativităţii tehnice.
TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
|
Nr
crt.
|
UNITĂŢI DE
COMPETENŢE
|
COMPETENŢE
|
CONŢINUTURI
TEMATICE
|
|
1.
|
PREGĂTIREA
PENTRU INTEGRAREA LA LOCUL DE MUNCĂ
|
1. Obţine informaţii despre cerinţele
locului de muncă
|
Tipuri de surse de informare referitoare la locul de
muncă:
·
pliante;
·
broşuri;
·
mass-media;
·
publicaţii de specialitate;
·
Internet.
Informaţii specifice locului de muncă:
·
program de lucru;
·
regulament de ordine interioară;
·
activităţi desfăşurate la locul de muncă;
·
instrucţiuni de utilizarea surselor din dotare.
Abilităţii specifice locului de
muncă:
·
executarea de operaţii simple;
·
operaţii rutiniere sub supraveghere şi îndrumare;
·
comunicare;
·
lucrul în echipă;
·
igiena şi securitatea
muncii
|
|
2. Se încadrează în cerinţele locului de
muncă
|
Programul de lucru:
·
ora de începere;
·
pauze;
·
ora de terminare a programului de lucru;
·
ore de lucru efectiv.
Sarcini de lucru:
·
operaţii şi procese de rutină sub
supraveghere şi îndrumare.
Regulament de ordine interioară:
·
drepturi;
·
obligaţii;
·
sancţiuni;
·
recompense.
|
||
|
3. Descrie structura unei organizaţii din
domeniul profesional
|
Servicii
şi departamente din cadrul organizaţiei:
·
resurse umane;
·
contabilitate;
·
producţie;
·
manager;
·
secretariat;
·
marketing;
·
salarizare.
Nivel
ierarhic:
·
nivel de calificare din sectorul de
activitate unde se încadrează
Poziţia
în cadrul ierarhiei:
·
de colaborare cu membrii echipei;
·
de comunicare activă cu superiorii.
|
||
|
4. Manifestă disponibilitate faţă de
sarcinile de lucru
|
Atitudine
pozitivă:
·
receptivitate la sarcini;
·
receptivitate la lucrul în colectiv;
·
flexibilitate.
Disponibilitate
pentru activităţi suplimentare:
·
program prelungit;
·
sprijin în cadrul echipei;
·
alte operaţii solicitate.
Disponibilitate
pentru situaţii neprevăzute:
·
defecţiuni de utilaje sau echipamente;
·
disfuncţionalităţi la locul de muncă.
|
||
|
2.
|
Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
|
1.Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui
loc de muncă
|
Cerinţele
locului de muncă:
·
organizarea sarcinilor;
·
distribuirea sarcinilor;
·
igiena şi securitatea muncii;
·
relaţii de muncă.
Abilităţile
specifice locului de muncă:
·
sociale;
·
tehnice.
Instruiri
suplimentare la locul de muncă:
·
la adăugarea sau modificarea anumitor sarcini la locul
de muncă;
·
la utilizarea utilajelor şi echipamentelor noi.
|
|
2. Îşi asumă
responsabilitatea faţă de sarcina primită
|
Cerinţele
sarcinilor primite:
·
fişa postului;
·
instrucţiuni de exploatare a utilajelor
pentru operaţii simple;
·
dispoziţiile organizatorului de proces (superior
ierarhic).
Responsabilităţii
asumate în cadrul echipei:
·
responsabilităţii de îndeplinit;
·
relaţii de colaborare.
Cerinţe
de timp şi calitate:
·
norme interne de îndeplinire a sarcinilor;
·
sisteme de asigurare a calităţii.
|
||
|
3. Se instruieşte continuu în vederea îmbunătăţirii propriei
performanţe
|
Surse de informare pentru îmbunătăţirea propriei
performanţe:
·
informaţionale(şef, colegi de echipă);
·
aviziere;
·
mentor
Informaţii necesare
autoinstruirii:
·
din observaţii şi recomandări ale grupului
de lucru;
·
din dispoziţiile organizatorului de proces
( şef );
Decizii
pentru îmbunătăţirea propriei performanţe:
·
studiul individual;
·
participare la programe de formare
continuă;
·
învăţare informală.
|
||
|
4. Manifestă
mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii
|
Surse de informare privind ocupaţiile din
domeniul de pregătire:
·
COR;
·
Profile ocupaţionale;
·
Structura calificărilor;
·
Cerinţe de formare;
·
Agenţii specializate.
Ofertele de muncă conform pregătirii
dobândite:
·
Din oferta agenţilor economici;
·
Din aviziere;
·
Agenţii specializate;
·
Consiliere;
·
Prin relaţii interpersonale.
Opţiuni profesionale cu asistenţa de
specialitate:
Consiliere individuală
|
SUGESTII METODOLOGICE
Prin parcurgerea
modulului ,,Circuite
electrice şi electronice pentru
comunicaţii”, elevii vor dobândi unităţi de competenţe cheie precum pregătirea
pentru integrarea la locul de muncă şi
îşi vor evalua nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de
muncă.
Profesorul
va desfăşura activitatea de instruire practică timp de trei săptămâni, un număr
de 30 de ore săptămânal. Din cele 90 de ore alocate modulului, 45 vor fi desfăşurate
prin intermediul lucrărilor de documentare şi cercetare specifice laboratorului
tehnologic, iar 45 de ore vor fi disponibile pentru lucrări practice în cadrul
atelierului şcolii. Aici sunt incluse, de asemenea, şi ore de recapitulare şi
de evaluare.
Între competenţe şi conţinuturi există o relaţie
biunivocă: competenţele determină parcurgerea conţinuturilor tematice, iar prin
parcurgerea conţinuturilor tematice se asigura dobândirea, de către elevi, a
competenţelor dorite.
Se recomandă ca activităţile de predare-învaţare
planificate să aibă un caracter interactiv şi centrat pe elev, extinderea pe
cât posibil mai mult a numărului activităţilor de învăţare şi nu a celor de
predare, a celor practice în detrimentul celor teoretice.
Pentru atingerea competenţelor vizate de parcurgerea
disciplinei se recomandă ca, în procesul de predare-învăţare, să fie utilizate
în principal metode active cum ar fi: efectuarea de experimente, citirea şi
interpretarea documentaţiei tehnice, elaborarea şi prezentarea unor referate
interdisciplinare şi proiecte a căror documentare se
obţine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în diverse alte
activităţi de documentare.
Metodele folosite trebuie să aibă în vedere
faptul ca elevii să fie capabili să desfăşoare o activitate independentă
organizată, cu partea aplicativă încadrată în normele de calitate şi timp.
Alegerea mijloacelor didactice se va realiza în strânsă corelaţie cu
metodele didactice şi cu conţinutul ştiinţific al lecţiei. Astfel, recomandăm
ca lecţiile de predare să fie susţinute de un bogat material ilustrativ şi de
un suport material asigurat de colecţii şi de mostre de
materiale aplicaţii ale acestora.
Parcurgerea conţinuturilor este
obligatorie, ordinea în care acestea urmează a fi parcurse fiind, de regulă,
cea propusă în tabelul de corelare a competenţelor specifice cu conţinuturile,
dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a acestora în funcţie de
logica modulului, după cum urmează:
Tema nr. 1
·
Divizorul de curent
o Circuite divizoare de curent
o Aplicaţii ale divizoarelor
de curent – Extinderea domeniului de măsurare la ampermetre. Rezistenţa
de şunt
Tema nr. 2
·
Divizorul de tensiune
o Circuite divizoare de tensiune
o Aplicaţii ale divizoarelor de tensiune– Extinderea domeniului de
măsurare la voltmetre. Rezistenţa adiţională
o Potenţiometru: construcţie, funcţionare, utilizări
Tema nr. 3
·
Transformatoare
electrice
o
Construcţia transformatorului electric
o
Clasificarea transformatoarele electrice
o
Principiul de funcţionare al transformatorului electric
o
Proiectarea unui trasnsformator de reţea
o
Domenii de utilizare ale transformatoarelor electrice
Tema nr. 4
·
Filtre
electrice
o
Filtre active – noţiuni generale
o
Filtru trece – jos
o
Filtru trece – sus
o
Filtru trece – banda
o
Filtru opreşte – banda
Tema nr. 5
·
Redresarea
curentului. Scheme de redresare
o
Redresorul monoalternanţă
o
Redresor dublă alternanţă cu transformator cu priză
mediană
o
Redresorul dublă alternanţă în punte
o
Redresorul
monoalternanţă cu filtru de netezire (RC)
o
Redresorul dublă
alternanţă în punte cu filtru de netezire
Tema nr. 6
·
Atenuatoare
o Variante
constructive - de reglaj, de adaptare, fixe, variabile
o Scheme
electrice : T, T podit, Π.
o Utilizare
Tema nr. 7
·
Dispozitive semiconductoare multijoncţiune
o Diacul,
Tiristorul, Triacul
Ø Simbol
Ø Marcare
Ø Date
de catalog
Ø Funcţionare
Ø Utilizări
Tema nr. 8
·
Dispozitive de afişaj
electronic
o
Dispozitive
optoelectronice bazate pe efectul fotoelectric intern
Ø
Fotorezistenţa
Ø
Fotodioda
Ø
Fotoelementul
Ø
Fototiristorul
o
Dispozitive
optoelectronice bazate pe emisia radiaţiei luminoase
Ø Dioda electroluminescentă
Ø Optocuploare
o
Utilizări
Tema nr. 9
·
Stabilizatoare
de tensiune
o Stabilizatoare
parametrice de tensiune
o Stabilizatoare
electronice cu reacţie
o Protecţia
stabilizatoarelor de tensiune
Tema nr. 10
·
Oscilatoare
o Clasificare,
parametri
o Condiţia
de oscilaţie
o Oscilatoare
LC
o
Oscilatoare cu cuarţ
Tema nr. 11
·
Circuite
basculante
o Clasificare:
Ø Circuitele basculante astabile
Ø Circuite basculante monostabile
Ø Circuite basculante bistabile
o Scheme
electrice
o Diagramele
de variaţie ale tensiunilor
o Utilizări
Tema nr. 12
· Circuitele pentru formarea
impulsurilor
o
Circuite de limitare:
Limitatoare serie, Limitatoare paralel
o
Circuite de derivare RC
o
Circuite de integrare RC
Ø Scheme
electrice
Ø Funcţionare
Ø Diagrame
de impulsuri
Ø Utilizări
Tema nr. 13
· Modulatoare/Demodulatoare
o Tipuri
de demodulatoare
o Demodulatoare
pentru oscilaţii modulate în amplitudine
o Demodulatoare
pentru oscilaţii modulate în frecvenţă
Ø Scheme
electrice
Ø Funcţionare
Ø Utilizări
Cadrele didactice, profesorii şi maiştrii instructori, au posibilitatea de a decide asupra numărului
de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de:
· dificultatea temelor
· nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
· complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
· ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii
grupului instruit.
Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în
integralitatea lor. Pentru atingerea rezultatelor învăţării stabilite prin
modul, profesorul/maistrul instructor are libertatea de a dezvolta anumite
conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de
învăţare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.
Se consideră că nivelul de
pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre
rezultatele învăţării.
În elaborarea strategiei
didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale
educaţiei:
Ø Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde
nevoilor lor.
Ø Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de
învăţare.
Ø Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu
viteze diferite şi din experienţe diferite.
Ø Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la
procesul de învăţare.
Ø Elevii învaţă mai bine atunci când
li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu
“cunoştinţele vechi”.
Pentru dobândirea de către elevi a deprinderilor
prevăzute, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice
vor avea un caracter interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe
activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.
Diferenţierea sarcinilor
şi timpului alocat, prin:
Þ gradarea sarcinilor de la uşor la dificil,
utilizând în acest sens fişe de lucru;
Þ fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să
le abordeze în ritmuri şi la niveluri
diferite;
Þ fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau
indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
Þ abordarea temelor din perspectiva tuturor
stilurilor de învăţare;
Þ formarea de perechi de elevi cu aptitudini
diferite care se pot ajuta reciproc;
Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea
este implicită demersului pedagogic şi trebuie să fie corelată cu criteriile de
performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea
permite atât profesorului cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare
a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice eventualele lacune şi cauzele
lor, să facă remediile care se impun în vederea reglării procesului de
predare-învăţare.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare
formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii
competenţelor. Metodele de evaluare recomandate:
• observarea
sistematică a comportamentului elevilor;
• metoda exerciţiilor practice;
• investigaţia;
• autoevaluarea, prin care elevul
compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi
îşi poate impune/ modifica programul de lucru.
Ca instrumente
de evaluare se pot folosi:
• fişe de observaţie;
• fişe de evaluare conţinând
diferite tipuri de itemi;
• fişe de lucru;
• chestionare;
• fişe de autoevaluare:
• miniproiect -
prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi
ehipamentelor, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un document
scris.
• portofoliu – instrument de
evaluare flexibil, complex, integrator, o modalitate de înregistrare a
performanţelor şcolare ale elevilor.
Pentru
a promova modulul, elevii trebuie să demonstreze că pot întruni toate
criteriile asociate cu toate rezultatele. Elevii vor duce la îndeplinire
lucrări practice, proiecte, teme de lucru şi/sau probleme care constituie
evaluarea modulului.
Recomandări privind
respectarea normelor
de sănătate şi
securitate a muncii
Protecţia
muncii este o problemă de stat ce vizează îmbunătăţirea continuă a condiţiilor
de muncă şi înlăturarea cauzelor care pun în pericol viaţa şi sănătatea
oamenilor muncii în procesul de producţie.
Accidentele
electrice se produc din următoarele
cauze:
-
folosirea curentului electric la tensiuni care depăşesc
pe cele prevăzute în normele de tehnica securităţii;
-
atingerea conductorilor neizolaţi sau insuficient izolaţi
aflaţi sub tensiune.
În vederea evitării unor asemenea accidente se impune ca izolarea
conductorilor să fie perfectă şi prin poziţia acestora să fie exclusă
posibilitatea unei atingeri. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare
prin contact cu uneltele cu care se lucrează, acestea vor avea mânerele din
materiale electroizolante. Elementele sub tensiune vor fi protejate de carcase,
împiedicându-se astfel atingerea acestora. Carcasarea sau îngrădirea se va
executa cu plase metalice sau table perforate cu rezistenţă metalică
suficientă şi bine fixată;
-
contactul direct cu anumite părţi metalice ale
instalaţiilor care au intrat sub tensiune în mod întâmplător;
Pentru a se evita o astfel de accidentare, se va asigura legarea la pământ
sau legarea la nul a aparatelor, conform normelor de electrosecuritate.
Periodic se va verifica instalaţia de legare la pământ, lucrările efectuându-se
de către persoane de specialitate, autorizate în acest scop;
Îndatoriri
generale:
- să-şi însuşească normele de protecţie a muncii şi
să le aplice cu stricteţe;
- să semnaleze toate defectele instalaţiilor sau
apariţia de situaţii periculoase;
- să folosească în timpul lucrului echipamentul de
protecţie prevăzut în normativ, precum şi echipamentul de lucru;
- să cunoască măsurile de prim ajutor ce trebuie
luate în caz de accidentări sau îmbolnăviri profesionale;
- să respecte disciplina la locul de muncă, evitând
orice acţiune care ar duce la accidentări sau pericole.
În caz de electrocutare,
măsurile de prim ajutor trebuie luate în funcţie de starea în care se găseşte
accidentatul, astfel:
-
scoaterea rapidă a accidentatului de sub tensiune prin
întreruperea circuitului respectiv, cu respectarea tuturor prevederilor din
normele în vigoare, deoarece, dacă
accidentatul este atins de o persoană înainte de scoaterea lui de sub
tensiune, aceasta poate fi electrocutată;
-
cel care oferă ajutorul va folosi obiecte din materiale
uscate, rău conducătoare de electricitate (ţesături, funii, prăjini, mănuşi,
covoare şi galoşi de cauciuc etc.), iar la instalaţiile de înaltă tensiune
este obligatorie folosirea mănuşilor şi a cizmelor din cauciuc electroizolant;
îndepărtarea conductoarelor căzute la pământ se va face cu o prăjină uscată din
lemn, iar ruperea lor se face prin lovirea, de la distanţă, cu corpuri rău
conducătoare de electricitate;
-
în cazul când accidentatul este în stare de leşin,
trebuie chemat neîntârziat un medic sau ,,Salvarea"; până la sosirea
acestora, persoana accidentată se va aşeza într-o poziţie comodă, liniştită,
îmbrăcămintea îi va fi desfăcută pentru facilitarea respiraţiei, accidentatului
dându-i-se în acelaşi timp să miroasă o soluţie de amoniac; dacă accidentatul
a încetat să mai respire sau respiră anormal, rar, convulsiv, i se va face
imediat respiraţie artificială.
Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secundă este preţioasă. Dacă
scoaterea de sub tensiune şi începerea respiraţiei artificiale se fac imediat
după electrocutare, readucerea la viaţă reuşeşte de cele mai multe ori. De
aceea, primul ajutor trebuie acordat fără întârziere, chiar la locul
accidentului.
COMPONENTE DE CIRCUIT
 DENUMIRE |
SIMBOL
|
IMAGINE
|
 |
|
fotodioda
|
 |
 |
|
fotoelement
|
 |
|
|
fototranzistor
|
 |
 |
|
dioda
electroluminiscenta
|
 |
 |
|
optocuplor
|
 |
 |
Exemple de
instrumente de lucru:
FIŞĂ DE LUCRU
Se dă următorul circuit:
1. Desenaţi
schema electrică a circuitului de mai
sus;
2. Precizaţi
valoarea rezistenţelor din circuit (R1=R2=R3)
ţinând seama de codul culorilor (R: maro,
negru, roşu, argintiu);
3. Calculaţi căderea
de tensiune pe fiecare rezistenţă din
circuitul de mai sus;
4. Calculaţi
curentul în circuit prin fiecare
rezistor;
5. Calculaţi puterea
disipată pe fiecare rezistenţă.
Notaţi
valorile calculate în tabelul de mai jos:
|
R1=
|
U1=
|
I1=
|
P1=
|
|
R2=
|
U2=
|
I2=
|
P2=
|
|
R3=
|
U3=
|
I3=
|
P3=
|
STUDIU DE CAZ
Observaţi
cu atenţie imaginile de mai jos:
 |
 |
 |
 |
 |
 |
1.
Identificaţi tipurile de potenţiometre din imaginile de mai sus;
2.
Precizaţi rolul unui potenţiometru în circuit;
3.
Prezentaţi construcţia şi funcţionarea potenţiometrului;
4.
Realizaţi un studiu de piaţă, în urma căruia efectuaţi o analiză tehnico-economică având în vedere
performanţele şi preţul de cost al fiecărui potenţiometru de mai sus .
LUCRARE PRACTICĂ
Ridicarea
caracteristicilor anodice ale tiristorului
Durata: 50 min. Tipul activităţii: experiment
Sugestii: elevii se organizează în grupe de 3 – 4 elevi
Sarcina de lucru:
Reprezentaţi
grafic caracteristicile anodice ale tiristorului.
Mod de lucru:
- Realizaţi montajul din
Fig. de mai jos.
Fig. 1. Montaj pentru ridicarea caracteristicilor anodice
ale tiristorului
- Reglaţi
sursa S1 astfel încât curentul IG = 0;
- Reglaţi
sursa S2 astfel încât curentul prin tiristor IA să
ia valorile din Tabelul1;
- Măsuraţi
tensiunea UAK pentru fiecare valoare a curentului IA
şi completaţi Tab.1;
- Reglaţi
sursa S1 astfel încât IG să ia toate valorile din
Tab.1 şi repetaţi paşii anteriori;
- Completaţi
Tabelul 1 cu valorile determinate prin măsurători.
Tab. 1. Datele experimentale pentru caracteristicile
anodice ale tiristorului
|
|
IA
[mA]
|
0
|
5
|
10
|
15
|
20
|
25
|
|
IG = 0
|
UAK
[V]
|
|
|
|
|
|
|
|
IG
= 2 mA
|
UAK
[V]
|
|
|
|
|
|
|
|
IG
= 4 mA
|
UAK
[V]
|
|
|
|
|
|
|
|
IG
= 6 mA
|
UAK
[V]
|
|
|
|
|
|
|
|
IG
= 8 mA
|
UAK
[V]
|
|
|
|
|
|
|
|
IG = 10 mA
|
UAK
[V]
|
|
|
|
|
|
|
- Reprezentaţi
grafic, pe o foaie de hârtie, caracteristicile anodice ale tiristorului.
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
|
Tema:
Circuite
basculante astabile
|
Numele si prenumele :
Clasa:
|
Data:
|
|
Fişa tehnologică
Completaţi fişa tehnologică pentru realizarea unui circuit basculant
astabil
|
||||
|
Nr. crt.
|
Operaţii (faze) tehnologice
|
Baza tehnico-materială
|
Observaţii
|
|
|
SDV-uri şi materiale
|
Aparate utilizate
|
|||
|
1
|
Selectarea componentelor electronice conform
specificaţiilor schemei şi verificarea lor
|
Componente discrete
|
multimetru
|
|
|
2
|
Identifică poziţia componentelor pe cablaj şi le
plasează pe cablaj
|
Cablaj, componente
|
|
|
|
3
|
Preformarea terminalelor componentelor montarea
acestora pe cablaj
|
pensetă, cleşte, patent,
cleşte oblic
|
|
|
|
4
|
Efectuarea lipirii
componentelor şi tăierea terminalelor
|
letcon, cleşte,
pensetă
|
|
|
|
5
|
Vizualizarea şi măsurarea cu osciloscopul a tensiunii de la ieşirea din amplificator
|
|
osciloscop
|
|
FIŞĂ DE
OBSERVAŢIE
|
Competenţa: Realizează oscilatoatoare
|
||||||||||||||||||||||
|
Tema:
Identificarea a
componentelor electronice discrete şi
plantarea acestora pe cablajul imprimat
|
Data:
Durata activităţii:
|
Numele elevului:
|
||||||||||||||||||||
|
Fişă de observaţie
1.
Studiaţi
schema electrică a unui oscilator RC executat în
atelier.
2.
După
încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.
Observaţii ale
cadrului didactic/maistrului instructor/tutorelui de practică:
|
||||||||||||||||||||||
FIŞĂ DE EVALUARE
I.
Realizaţi practic pe placa test un redresor monoalternanţă cu sarcina rezistivă
şi condensator de filtraj conform schemei electrice din figură. Verificaţi
funcţionalitatea circuitului.
II. Aveţi la dispoziţie :
-
componente pasive şi active
-
conductoare de legătură
-
transformator de tensiune
-
pistol (ciocan de lipit)
-
placă test
-
cleşti, fludor
-
aparate de măsură
III. Criterii de evaluare: (90 puncte)
- Selectarea componentelor de circuit conform schemei
electrice
- Recunoaşterea componentelor după simbol, aspect
fizic şi marcaj
- Executarea preformării terminalelor
- Conectarea componentelor în circuit în conformitate cu
schema electrică
- Efectuarea plantării manuale conform standardelor de
calitate
- Montarea componentelor electrice astfel încat să fie
prevăzute solicitările termice
- Verificarea funcţionalităţii circuitului cu aparate
de măsură adecvate
- Calitatea muncii, procesul de muncă, încadrarea în
timp, irosirea materialelor
- Respectarea normelor de sănătate şi securitate în
muncă. Folosirea echipamentului de protecţie, utilizarea materialelor şi
instrumentelor cu grijă.
Timp de lucru 50 min.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
MINIPROIECT
- TEMA PROIECTULUI: Realizarea practică a unui transformator electric având
tensiunea în circuitul primar de 220 V, iar tensiunea în circuitul secundar
de 2 × 17 V, la un curent de 3 A.
- STRUCTURA
PROIECTULUI
Proiectul va fi realizat la finalul parcurgerii
conţinuturilor modulului ,,Circuite
electrice şi electronice pentru
comunicaţii” şi va fi structurat în două mari părţi:
- O parte
scrisă, care tratează:
·
etapele parcurse pentru proiectarea transformatorului de
reţea;
·
necesarul de materiale, scule şi dispozitive pentru
realizarea practică a transformatorului proiectat;
·
norme specifice de tehnica securităţii
muncii.
- Realizarea
practică a transformatorului electric.
- Verificarea
funcţionării transformatorului, folosind aparate de măsură din dotarea
atelierului/laboratorului.
- ETAPE –
TERMENE
Derularea proiectului va fi etapizată, termenele de finalizare fiind
stabilite de comun
acord cu îndrumătorul, fiecare etapă finalizată urmând a fi analizată
pentru descoperirea punctelor slabe şi trecerea la o nouă etapă.
Elevii au obligaţia de a respecta etapele şi termenele stabilite pentru a
se înscrie în grafic, iar proiectul să
poată fi predat în condiţii optime şi la termenul stabilit.
- CONDIŢII DE
PREZENTARE
Proiectul va fi prezentat ca parte scrisă, redactată la calculator, în
format printat şi ca realizare practică.
Întocmiţi, de asemenea, o prezentare în format Power Point, pentru
colegii voştri.
PORTOFOLIU
Portofoliul elevului
include rezultatele relevante, obţinute prin metode şi tehnici de evaluare
(probe scrise, verificări orale, probe practice, autoevaluare, proiect,
observarea sistematică a comportamentului, etc.) sau prin activităţi extracurriculare. Elevul
are libertatea de a cuprinde în portofoliu materialele pe care le consideră
necesare sau care îl reprezintă cel mai bine.
Portofoliul reprezintă ,,cartea de vizită” a elevului, prin care
profesorul poate să-i urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi
comportamental – la o anumită disciplină de-a lungul unui interval mai lung de
timp (un semestru, perioada de practică sau un an şcolar). Reprezintă un pact
între elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze.
Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă
acesta de-a lungul procesului de învăţare. La începutul demersului educativ se
realizează un diagnostic în concordanţă cu stilul de învăţare a acestuia asupra
necesităţilor elevului de învăţare pentru a stabili obiectivele şi criteriile
de evaluare. Diagnosticul este făcut de profesor şi este discutat cu elevul
implicat în evaluare.
Portofoliul de practică poate să conţină o serie de materiale obligatorii
cerute de către profesor cật şi
materiale obţionale lăsate la latitudinea elevului care pun în evidenţă progresele
sale, permit aprecierea aptitudinilor, contribuţiilor personale la realizarea
sarcinilor care îi revin pe parcursul parcurgerii modulului.
Un exemplu de ceea ce poate să cuprindă un
portofoliu :
§ pagina de început (care cuprinde : denumirea unităţii de învăţămậnt,
,,Portofoliul de practică al elevului“,
numele elevului, clasa, numele profesorului coordonator, anul şcolar)
§ lista conţinutului acestuia (cuprinsul – cu numele fiecărei fişe/lucrare,
indicậnd numărul pagini unde se găseşte materialul)
§ argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este
importantă fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a
elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv şi locul unde s-au
desfăşurat orele de practică)
§ lucrări efectuate de elev:
Ø rezumate
Ø eseuri
Ø articole, referate, comunicări
Ø fişe individuale de studiu
Ø proiecte şi situaţii deosebite întậlnite la rezolvarea problemelor
Ø temele de zi de zi
Ø teste şi lucrări
Ø chestionare de atitudini
Ø înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev
individual sau împreună cu colegii săi
Ø observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii
Ø reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează
Ø autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului
Ø alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă
participarea elevului/ grupului la derularea şi soluţionarea temei date
Ø viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevului/grupului,
pe baza intereselor şi a progreselor înregistrate
Ø comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de
învăţare şi/sau ale altor părţi interesate, de exemplu părinţii
Ø rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care
au avut loc
Ø opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate
Test de autocunoaştere
Capacitatea de
lucru în echipă
Răspunde la întrebările următoare
pentru determinarea abilităţilor personale de lucru în echipă. Fiecare variantă
de răspuns are alocat un anumit punctaj, precizat în tabelul de la finalul
testului. Pentru fiecare întrebare, notează varianta pe care ai ales-o şi apoi
calculează totalul obţinut.
1.
Poţi
să citeşti o carte, mai mult de 30 de minute ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
2.
Îţi
priveşti interlocutorii în ochi ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
3.
Ai
o atenţie de scurtă durată ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
4.
Munceşti
mai mult pentru colegii de echipă care-ţi înţeleg problemele personale?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
5.
Eşti
conştient că există şi alte probleme şi
întâmplări în afara celor din echipă?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
6.
Eşti
înţelegător când apar probleme neaşteptate ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
7.
Te
aştepţi ca ceilalţi să-ţi înţeleagă problemele personale ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
8.
Îţi
recunoşti greşelile în faţa celorlalţi ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
9.
Programul
tău personal cuprinde activităţi variate ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
10. Poţi să te deconectezi uşor dacă eşti dezamăgit
?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
11. Admiţi cu uşurinţă că s-ar putea să greşeşti ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
12. Te consideri un perfecţionist ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
13. Într-o echipă, speri să poţi rămâne cât mai
tăcut sau să poţi spune cât mai puţine lucruri ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
14. Eşti primul care ia cuvântul în situaţii de
criză ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
15. Îţi însuşeşti toate laudele pentru reuşitele
echipei ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
16. Observaţiile care ţi se fac sunt un atac la
persoană sau le ignori ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
17. Îţi place să glumeşti pentru a detensiona
grupul ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
18. Îţi faci în fiecare zi lista problemelor de
rezolvat/sarcinilor de îndeplinit ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
19. Prietenii apreciază că eşti un bun ascultător
?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
20. Accepţi că într-o echipă poţi fi şi altceva
decât conducător ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
21. Obişnuieşti să prezinţi rapoarte concise
despre experienţele proprii ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
22. Te simţi frustrat atunci când altcineva are
putere asupra ta ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
23. Preferi să lucrezi cu mai puţini colegi,
pentru a nu avea surprize neplăcute ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
24. Prietenii ţi-au spus că ar fi bine să devii
avocat sau politician ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
25. Te superi atunci când lucrurile nu merg aşa
cum ai planificat ?
a. întotdeauna
b. adeseori
c. câteodată
d. rar
Punctajul
variantelor de răspuns:
|
Întrebarea
|
Varianta
a
|
Varianta
b
|
Varianta
c
|
Varianta
d
|
|
3, 4, 13, 15, 16, 22, 23
|
1
|
2
|
3
|
4
|
|
1, 2, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,
12, 14, 17, 18, 19, 20, 21
|
4
|
3
|
2
|
1
|
Rezultatul
testului:
Între 100 şi 76 puncte: eşti un excelent lucrător în echipă.
Între 75 şi 50 puncte: lucrezi bine în echipă, dar este loc şi pentru mai
bine.
Între 49 şi 30 puncte: mai este destul de recuperat pentru o bună
integrare în echipă.
Sub
29 puncte:
nu-i nimic, lucrezi mai bine individual.
BIBLIOGRAFIE:
1. Manual pentru pregătirea de bază în domeniul electric, şcoală
profesională, Mariana Robe ,
Editura Economică Preuniversitaria;
2. Electronică şi automatizări, manual pentru
pregătirea de specialitate, clasa a IX-a, Mariana Robe, Editura Economică Preuniversitaria, 2005;
3. Mareş F., ş.a. – Domeniul electric, clasa a X-a, Electrotehnică şi măsurări electrice,
Editura ART GRUP EDITORIAL, Bucureşti, 2006;
4. Norme generale de protecţie a muncii – Ministerul Muncii
şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Bucureşti, 2002;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu