COLEGIUL TEHNIC de POŞTĂ şi TELECOMUNICAŢII
„GHEORGHE AIRINEI”
BUCUREŞTI, Str Romancierilor, nr.1, Sector 6
( 021 413 46 45
7
021 413 14 13
www. ctptc-airinei.ro
* colegiulairinei@gmail.com
CURRICULUM
ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ
pentru
LICEU TEHNOLOGIC
TEHNOLOGIA INSTALAŢIILOR ELECTRICE
ŞI A REŢELELOR DE COMUNICAŢII
clasa a IX-a
Învăţământ profesional de 3 ani
Aria curriculară: TEHNOLOGII
Domeniul pregătirii de
bază: ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI
2015
Lista autorilor:
ZLOTEANU DANA – prof. ing. gr. I – Colegiul Tehnic PTc. “Gh. Airinei” –
Bucureşti
DRĂGHICI MAIA – prof. ing. gr. I – Colegiul Tehnic PTc. “Gh. Airinei” -
Bucureşti
GEORGESCU OTILIA – prof. ing. gr. I – Colegiul Tehnic PTc. “Gh. Airinei” -
Bucureşti
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ
TEHNOLOGIA
INSTALAŢIILOR ELECTRICE ŞI A REŢELELOR DE COMUNICAŢII
ARGUMENT
Modulul de pregătire practică “Tehnologia instalaţiilor electrice şi a reţelelor
de comunicaţii" face parte din Curriculum în Dezvoltare Locală al culturii de specialitate
pentru învăţământul profesional de 3 ani, aria
curriculară Tehnologii domeniul Electronică automatizări. Programa
modulului a fost elaborată în cadrul Colegiului Tehnic de Poştă şi
Telecomunicaţii ,,Gheorghe Airinei” din
Bucureşti, cu avizul inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii
unităţilor de competenţe cheie ,,Rezolvarea
de probleme” şi ,,Organizarea
locului de muncă” din Standardul
de pregătire profesională pentru
domeniul Electronică automatizări.
Acest
modul se adresează elevilor din clasa a IX-a - învăţământ profesional de 3 ani
şi are alocat 150 ore pe parcursul întregului an şcolar, repartizate în
cinci săptămâni de practică comasată (5 săptămâni x 5 zile x 6 ore /zi).
Modulul “Tehnologia instalaţiilor
electrice şi a reţelelor de comunicaţii" este un modul cu regim obligatoriu
şi are un caracter complementar modulelor I, II, III, şi
IV respectiv Tehnologie electronică, Circuite electrice, Măsurări electrice şi
Sănătatea şi securitatea muncii.
Curriculum-ul a
fost elaborat avându-se în vedere următoarele:
Ø structura sistemului de învatamânt liceal din România
Ø asigurarea, prin conţinuturi şi activităţi de învăţare, noţiunilor necesare
atingerii finalităţilor prevăzute de planul cadru de învăţământ
Ø dezvoltarea competenţelor cheie, alături de
competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea
critică, creativitatea, asumarea responsabilităţilor
VALORI ŞI ATITUDINI
Prin parcurgerea conţinuturilor modulului "Tehnologia instalaţiilor
electrice şi a reţelelor de comunicaţii", folosind strategii didactice adecvate, se
urmăreşte formarea următoarelor valori şi atitudini:
- respectarea standardelor internaţionale privind calitatea produselor;
- asigurarea motivaţiei necesare studierii disciplinelor tehnice;
- stimularea
curiozităţii necesare pentru urmărirea unor fenomene;
- dezvoltarea
gândirii critice;
- dezvoltarea
imaginaţiei şi creativităţii tehnice.
TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
|
Nr
crt.
|
UNITĂŢI DE
COMPETENŢE
|
COMPETENŢE
|
CONŢINUTURI
TEMATICE
|
|
1.
|
Rezolvarea de probleme
|
1.Identifică
probleme simple
2. Alcătuieşte şi aplică un plan de rezolvare
a unei probleme simple
3. Verifică rezultatele obţinute în urma aplicării planului de rezolvare a
unei probleme simple
|
Instalaţii electrice
interioare de joasă tensiune
·
Elemente de conectică
o Cabluri şi conductoare electrice
o Componente şi accesorii
o Materiale utilizate la fabricarea conductoarelor şi
cablurilor electrice
o Simbolizarea conductoarelor şi cablurilor electrice
·
Echipamente electrice pentru instalaţiile
electrice interioare
o
Aparate electrice de conectare: prize,
fişe, întreruptoare, comutatoare
o
Aparate electrice de protecţie: siguranţe
fuzibile, relee termice, relee electromagnetice
o
Tabloul de distribuţie
·
Corpuri de iluminat:
o
Lampa cu incandescenţă
o
Lampa
fluorescentă
·
Etapele
execuţiei unei instalaţii electrice de
interior
o Interpretarea schiţei tehnice de execuţie a
reţelei electrice
o Selectarea sculelor , dispozitivelor şi a
materialelor de lucru
o Realizarea şanţurilor şi executarea străpungerilor
o Montarea tuburilor de protecţie
o Montarea conductoarelor şi cablurilor electrice
o Montarea aparatelor electrice (tablouri electrice, aparate de conectare,
comandă şi protecţie)
o Montarea corpurilor de iluminat
o Realizarea legăturilor la tablourile electrice. Punerea sub tensiune a
instalaţiei electrice
o
Măsuri de protecţie a muncii la executarea
şi întreţinerea instalaţiilor
electrice interioare
o
Măsuri de prevenire a incendiilor în instalaţiile electrice
interioare
·
Întreţinerea
instalaţiilor electrice de interior
o
Solicitări (mecanice, termice) ale instalaţiei
electrice de interior
o
Tipuri de defecte: întreruperea circuitului electric,
defectul de izolaţie, defectul în tabloul electric, defecte la corpurile de
iluminat, defecte la prize
Reţele de comunicaţii
de interior
·
Elemente de conectică
o Cabluri şi conductoare pentru comunicaţii
o Componente şi accesorii
o Materiale
utilizate la fabricarea conductoarelor şi cablurilor pentru
comunicaţii
o Simbolizarea
conductoarelor şi cablurilor de comunicaţii
·
Receptoare şi aparatură de comunicaţii
o Variante constructive
o Utilizări
·
Realizarea practică a unei reţele de comunicaţii
o
Interpretarea schiţei tehnice de execuţie a reţelei de comunicaţii
o
Selectarea sculelor , dispozitivelor şi a materialelor de lucru
o Montarea
canalelor de cablu PVC
o
Pozarea cablurilor
o Montarea
prizelor de date în doze ST
o Montarea
conectorilor la cablurile cu conductoare metalice
o
Conectarea receptoarelor
o
Verificarea funcţionării reţelei
o
Măsuri de protecţie a muncii la executarea şi întreţinerea lucrărilor de reţea
o
Măsuri de prevenire a incendiilor la reţelele de comunicaţii de
interior
·
Întreţinerea reţelelor
de comunicaţii de interior
o
Protecţia cablurilor (mecanică,
protecţia la foc şi protecţia electrică) la reţelele de comunicaţii de
interior
o
Identificarea
şi remedierea deranjamentelor: (întreruperi,
scurtcircuite şi decalibrări) la reţelele de comunicaţii de interior
|
|
2.
|
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
|
1. Asigură ordinea şi curăţenia la locul de
muncă
2. Aplică principiile
ergonomice în organizarea locului de muncă
3. Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor
|
SUGESTII METODOLOGICE
Prin parcurgerea de
către elevii clasei a IX-a liceu tehnologic a modulului "Tehnologia instalaţiilor electrice şi a reţelelor de comunicaţii" se urmăreşte formarea capacităţii de analiză a
nivelului de competenţe dobândite prin învăţare, în scopul orientării
ulterioare spre o anumită carieră profesională şi dezvoltarea capacităţii de
comunicare, folosind un limbaj specializat, specific activităţilor din domeniul
electronică automatizări.
Profesorul va desfăşura activitatea de instruire practică timp de cinci săptămâni, un număr de 30 de ore
săptămânal. Din cele 150 de ore alocate modulului, 75 vor fi desfăşurate prin
intermediul lucrărilor de documentare şi cercetare specifice laboratorului
tehnologic, iar 75 de ore vor fi disponibile pentru lucrări practice în cadrul
atelierului şcolii. Aici sunt incluse, de asemenea, şi ore de recapitulare şi
de evaluare.
Între competenţe şi conţinuturi
există o relaţie biunivocă: competenţele determină parcurgerea conţinuturilor
tematice, iar prin parcurgerea conţinuturilor tematice se asigura dobândirea,
de către elevi, a competenţelor dorite.
Se recomandă ca activităţile de
predare-învaţare planificate să aibă un caracter interactiv şi centrat pe elev,
extinderea pe cât posibil mai mult a numărului activităţilor de învăţare şi nu
a celor de predare, a celor practice în detrimentul celor teoretice.
Pentru atingerea competenţelor
vizate de parcurgerea disciplinei se recomandă ca, în procesul de predare-învăţare,
să fie utilizate în principal metode active cum ar fi: efectuarea de
experimente, citirea şi interpretarea documentaţiei tehnice, elaborarea şi
prezentarea unor referate interdisciplinare şi proiecte a căror documentare se
obţine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în diverse alte activităţi
de documentare.
Metodele folosite trebuie să aibă în vedere
faptul ca elevii să fie capabili să desfăşoare o activitate independentă
organizată, cu partea aplicativă încadrată în normele de calitate şi timp.
Alegerea mijloacelor didactice se va realiza în strânsă corelaţie cu
metodele didactice şi cu conţinutul ştiinţific al lecţiei. Astfel, recomandăm
ca lecţiile de predare să fie susţinute de un bogat material ilustrativ şi de
un suport material asigurat de colecţii şi de mostre de
materiale aplicaţii ale acestora.
Parcurgerea conţinuturilor este
obligatorie, ordinea în care acestea urmează a fi parcurse fiind, de regulă,
cea propusă în tabelul de corelare a competenţelor specifice cu conţinuturile,
dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a acestora în funcţie de
logica modulului, după cum urmează:
Tema nr. 1
Instalaţii electrice interioare de joasă
tensiune
o Cabluri şi conductoare
electrice
o Componente şi accesorii
o Materiale utilizate la
fabricarea conductoarelor şi cablurilor electrice
o Simbolizarea
conductoarelor şi cablurilor electrice
Tema nr. 2
Echipamente electrice pentru instalaţiile electrice interioare
o
Aparate electrice de conectare: prize, fişe,
întreruptoare, comutatoare
o
Aparate electrice de protecţie: siguranţe
fuzibile, relee de protecţie
o
Tabloul de distribuţie
Tema nr. 3
Corpuri de iluminat
o
Lampa cu incandescenţă
o
Lampa
fluorescentă
Tema nr. 4
Realizarea practică a unei instalaţii electrice de interior
o
Interpretarea schiţei tehnice de execuţie a
reţelei electrice
o
Selectarea sulelor , dispozitivelor şi a
materialelor de lucru
o
Realizarea şanţurilor şi executarea
străpungerilor
Tema nr. 5
Realizarea practică a unei instalaţii electrice de interior
o
Montarea tuburilor de protecţie
o
Montarea conductoarelor şi cablurilor
electrice
Tema nr. 6
Realizarea practică a unei instalaţii electrice de interior
o
Montarea aparatelor electrice (tablouri
electrice, aparate de conectare, comandă şi protecţie)
o
Montarea corpurilor de iluminat
Tema nr. 7
Realizarea practică a unei instalaţii electrice de interior
o
Realizarea legăturilor la tablourile electrice
o
Punerea sub tensiune a instalaţiei electrice
Tema nr. 8
Întreţinerea instalaţiilor
electrice de interior
o
Solicitări (mecanice, termice) ale
instalaţiei electrice de interior
o
Tipuri de defecte: întreruperea circuitului
electric, defectul de izolaţie, defectul în tabloul electric, defecte la
corpurile de iluminat, defecte la prize
Tema nr. 9
Reţele de comunicaţii de interior
·
Elemente de conectică:
o
Cabluri şi conductoare pentru comunicaţii
o Componente şi accesorii
o Materiale
utilizate la fabricarea conductoarelor şi cablurilor pentru
comunicaţii
o Simbolizarea
conductoarelor şi cablurilor de comunicaţii
Tema nr. 10
Receptoare şi aparatură de comunicaţii
o Variante constructive
o Utilizări
Tema nr. 11
Realizarea practică a
unei reţele de comunicaţii
o Interpretarea schiţei
tehnice de execuţie a reţelei de comunicaţii
o Selectarea sulelor,
dispozitivelor şi a materialelor de lucru
o Montarea canalelor de
cablu PVC
Tema nr. 12
Realizarea practică a
unei reţele de comunicaţii
o Pozarea cablurilor
o Montarea prizelor de date
în doze ST
Tema nr. 13
Realizarea practică a
unei reţele de comunicaţii
o Montarea conectorilor la
cablurile cu conductoare metalice
o Conectarea receptoarelor
o Verificarea funcţionării
reţelei
Tema nr. 14
Întreţinerea reţelelor de comunicaţii de interior
o Protecţia cablurilor (mecanică,
protecţia la foc şi protecţia electrică ) la reţelele de comunicaţii de
interior
o Identificarea şi
remedierea deranjamentelor:
(întreruperi, scurtcircuite şi decalibrări) la reţelele de comunicaţii
de interior
Cadrele didactice, profesorii şi maiştrii instructori, au posibilitatea de a decide asupra numărului
de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de:
·
dificultatea temelor
·
nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului
instruit
·
complexitatea şi varietatea materialului didactic
utilizat
·
ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de
formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în
integralitatea lor. Pentru atingerea rezultatelor învăţării stabilite prin
modul, profesorul/maistrul instructor are libertatea de a dezvolta anumite
conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de
învăţare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.
Se consideră că nivelul de
pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre
rezultatele învăţării.
În elaborarea strategiei
didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale
educaţiei:
Ø Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde
nevoilor lor.
Ø Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de
învăţare.
Ø Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu
viteze diferite şi din experienţe diferite.
Ø Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la
procesul de învăţare.
Ø Elevii învaţă mai bine atunci când
li se acordă timp pentru a ,,ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu ,,cunoştinţele
vechi”.
Pentru dobândirea de către elevi a deprinderilor
prevăzute, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice
vor avea un caracter interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe
activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.
q Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
Þ
gradarea sarcinilor
de la uşor la dificil, utilizând în acest sens
fişe de lucru;
Þ
fixarea unor
sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
Þ
fixarea de sarcini
diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
Þ
abordarea temelor
din perspectiva tuturor stilurilor de învăţare;
Þ
formarea de perechi
de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea
este implicită demersului pedagogic şi trebuie să fie corelată cu criteriile de
performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea
permite atât profesorului cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare
a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice eventualele lacune şi cauzele
lor, să facă remediile care se impun în vederea reglării procesului de
predare-învăţare.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare
formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii
competenţelor. Metodele de evaluare recomandate:
• observarea
sistematică a comportamentului elevilor;
• metoda
exerciţiilor practice;
•
investigaţia;
•
autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele
şi standardele educaţionale şi îşi poate impune/ modifica programul de lucru.
Ca instrumente
de evaluare se pot folosi:
• fişe de
observaţie;
• fişe de
evaluare conţinând diferite tipuri de itemi;
• fişe de lucru;
• chestionare;
• fişe de
autoevaluare;
•
miniproiect – prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi ehipamentelor, modul de
organizare a ideilor şi materialelor într-un document scris;
•
portofoliu – instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, o modalitate
de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
Pentru
a promova modulul, elevii trebuie să demonstreze că pot întruni toate
criteriile asociate cu toate rezultatele. Elevii vor duce la îndeplinire
lucrări practice, proiecte, teme de lucru şi/sau probleme care constituie
evaluarea modulului.
Recomandări privind
respectarea normelor de sănătate şi
securitate a muncii
potrivit modulului
"Tehnologia instalaţiilor electrice şi a
reţelelor de comunicaţii"
Protecţia muncii este o problemă de stat ce vizează
îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi înlăturarea cauzelor care pun
în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor muncii în procesul de producţie.
Curentul electric are o acţiune complexă şi
caracteristică asupra tuturor componentelor organismului omenesc producând
tulburări interne grave (aşa-numitele şocuri
electrice) sau leziuni externe (arsuri electrice, electrometalizări şi
semne electrice).
Accidentele electrice se produc din
următoarele cauze:
-
folosirea curentului electric
la tensiuni care depăşesc pe cele prevăzute în normele de tehnica securităţii;
-
atingerea conductorilor
neizolaţi sau insuficient izolaţi aflaţi sub tensiune.
În vederea evitării unor asemenea accidente se
impune ca izolarea conductorilor să fie perfectă şi prin poziţia acestora să
fie exclusă posibilitatea unei atingeri. Pentru evitarea accidentelor prin
electrocutare prin contact cu uneltele cu care se lucrează, acestea vor avea
mânerele din materiale electroizolante. Elementele sub tensiune vor fi protejate
de carcase, împiedicându-se astfel atingerea acestora. Carcasarea sau
îngrădirea se va executa cu plase metalice sau table perforate cu rezistenţă
metalică suficientă şi bine fixată;
-
contactul direct cu anumite
părţi metalice ale instalaţiilor care au intrat sub tensiune în mod
întâmplător;
Pentru a se evita o astfel de accidentare, se va
asigura legarea la pământ sau legarea la nul a aparatelor, conform normelor de
electrosecuritate. Periodic se va verifica instalaţia de legare la pământ,
lucrările efectuându-se de către persoane de specialitate, autorizate în acest
scop;
-
pătrunderea curentului de
înaltă tensiune în instalaţiile de joasă tensiune. Ca măsuri de protecţie în
acest caz, este necesar să se folosească siguranţe fuzibile calibrate sau întrerupătoare
de protecţie automate şi să se interzică folosirea sârmelor groase, a cuielor
etc., în locul siguranţelor calibrate;
-
în apropierea instalaţiilor sub
tensiune înaltă se impune afişarea plăcilor avertizoare şi îngrădirea
locurilor respective iar elevii care vizitează întreprinderile trebuie să fie
sub stricta supraveghere a cadrelor didactice şi a delegatului întreprinderii;
-
pentru alimentarea aparatelor
electrice portative de la reţeaua de curent în încăperi umede sau cu gaze, praf
etc. se vor folosi tensiunile reduse prevăzute în normele de
electrosecuritate. De asemenea, revizia periodică a întregii instalaţii
electrice şi a aparatelor respective se va face de către personal calificat.
ATENŢIE!
- Se interzic comportările
brutale;
- Se interzice a se umbla la
instalaţia electrică (comutatoare, prize, tabloul de siguranţă) fără
acordul maistrului instructor, tutorelui de practică;
- Se interzice a se folosi
aparatele, maşinile, utilajele, sculele fără acordul maistrului
instructor, tutorelui de practică;
- Executarea unei lucrări se
realizează respectând instrucţiunile date de maistrului instructor,
tutorelui de practică;
- Se interzice modificarea
tehnologiei de execuţie a lucrărilor de laborator fără acordul maistrului
instructor, tutorelui de practică;
- Se interzice aprinderea
focului în atelier;
- Se interzice fumatul în
atelier;
- Se interzice producerea de
scurtcircuite la reţeaua electrică
din cadrul
atelierului;
- Deranjamentele,
defecţiunile sau abaterile de la normele de protecţia muncii se
semnalează maistrului instructor,
tutorelui de practică;
- Se interzice depozitarea
produselor inflamabile în alte locuri decât cele stabilite de către
maistrul instructor, tutorele de practică. Nu se joacă cu instalaţiile
montate cu scop PSI şi nici nu li se produc defecţiuni;
- Izbucnirea oricarei forme
de incendiu va fi anunţată urgent maistrului instructor, tutorelui de
practică;
- La incendiu provocat de
instalaţia electrică nu se va acţiona cu apă;
- În caz de izbucnire a unui
incendiu mare, se va părăsi locul pe căile de evacuare, fără a crea
aglomeraţii şi basculade pe căile de acces;
- Se interzice poluarea
mediului cu materiale solide, lichide sau gazoase;
- Se interzice aruncarea
ambalajelor de hârtie, plastic, metal, sau lemn la voia întâmplării.
Acestea se vor depozita în locurile special amenajate;
- Se va lăsa masa curată
după terminarea lucrării în laborator.
Exemple de
instrumente de lucru:
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Observaţi aparatele electrice şi
materialele care s-au folosit pentru realizarea instalaţiei electrice din
atelierul de instruire practică şi completaţi fişa următoare:
 |
 |
|||
 |
|||
Observaţii ale
inginerului/ maistrului instructor/ tutorelui de practic
STUDIU DE CAZ
Observaţi cu atenţie imaginile de mai jos:
1
Identificaţi
tipul de aparat electric reprezentat în fiecare imagine;
2
Precizaţi unde
se foloseşte fiecare aparat electric de mai sus;
3
Enumeraţi
avantajele şi dezavantajele fiecărui aparat electric;
4
Realizaţi un
studiu de piaţă, în urma căruia efectuaţi
o analiză tehnico-economică având în vedere performanţele şi preţul de
cost ale fiecărei aparat.
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
Se constată întreruperea alimentării cu energie
electrică a atelierului în care vă desfăşuraţi instruirea practică. Defectul
poate fi în tabloul de distribuţie din atelier sau în tabloul de alimentare
generală din şcoală. Urmărind modul în care se execută reparaţia/ reparaţiile
echipamentului/ echipamentelor defect(e), completaţi fişa tehnologică de mai
jos:
|
Nr.
crt.
|
Operaţii
/ lucrări
|
Aparate,
SDV-uri
|
Materiale necesare
|
NTSM specifice
|
|
|
Denumire
|
Cantitate
|
||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
LUCRARE PRACTICĂ - 1
Instalarea prizelor de date în doze ST
|
FIŞĂ
TEHNOLOGICĂ
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||
|
TEMA:
·
Realizaţi montarea prizelor de date în doze
ST, utilizând materiale şi SDV-uri
specifice lucrărilor în reţeaua de comunicaţii
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Scule,
materiale necesare
·
Canal de cablu PVC,
doze
ST, prize, placă rigips 1 mp, cablu
FTP, conectori tip Jack RJ 45;
·
Şurubelniţe, cleşte de dezizolat, tăietor manta, maşină de găurit cu carotă,
  nivelă cu
bulă de aer.
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Operaţii (faze) tehnologice
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||
|
1. Marcaţi centrul găurii în care
urmează a fi montată doza ST(sub
tencuială).
2. Daţi gaură în placa de gips carton
cu ajutorul unei maşini de găurit echipate cu o freză specială (carotă).
3. Aliniaţi
doza ST.
·
Introduceţi doza în gaura
obţinută anterior;
·
Verificaţi orizontalitatea
montării ei cu ajutorul nivelei cu bulă de aer;
4. Trasaţi verticala pe
partea din spate a panoului de gips carton pentru prinderea tubului PVC cu
ajutorul unor cleme tip Ω.
5. Realizaţi traseul din tub PVC şi
introduceţi cablurile în doză.
·
Anterior tragerii, cablurile se marchează
la ambele capete, păstrându-se corespondenţa numerelor.
6. Pregătiţi
cablurile în vederea conectorizării.
7. Conectaţi Jack- urile R J45, Cat 6 FTP la
cele două cabluri introduse în doză.
8. Introduceţi conectorii în
priza de date.
9. Montaţi priza în doză cu
ajutorul şuruburilor de fixare.
10. Conectaţi patch cordurile în priza de date funcţională.
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||
LUCRARE PRACTICĂ - 2
Tema:
Montează un conector RJ-45 pe un cablu
UTP, folosind codul culorilor corespunzător standardului T568-A.
După montarea conectorului, verifică
corectitudinea conectării firelor.
 |
|||
 |
|||
Scule, materiale necesare:
-
30
cm cablu UTP1 conector RJ-45
-
cutter
cutter
-
cleşte de sertizat
cleşte de sertizat
-
aparat
de măsură
Durata probei
: 50
minute
Fişă de evaluare
A. Criterii de apreciere a
performanţei elevului la proba practică
Se
acordă sau nu, prin observare sistematică :
- Pregăteşte
corect cablul pentru conectare 1p
( )
- Alege
un conector RJ-45 dintr-o panoplie 1p
( )
- Răsfiră
şi ordonează corect firele 1p
( )
- Păstrează
lungimea corespunzătoare la manta şi fire 1p
( )
- Sertizează
conectorul 1p
( )
- Alege
corect aparatul de măsură şi realizează
măsurătoarea corespunzătoare 1p ( )
B. Criterii de apreciere a
performanţei elevului la proba orală
- Precizează
codul culorilor conform standardului T568-A 1p ( )
- Explică
modul în care a efectuat măsurătoarea,
unităţile de măsură
folosite 1p
( )
- Descrie
modul de conectare a unui cablu inversor 1p
( )
Stabilirea notei finale
Se acordă un punct din oficiu. Primele
6 puncte se acordă numai criteriilor care sunt considerate îndeplinite. Se
acordă prin observare sistematică. Ultimele 3 puncte se acordă pentru
răspunsuri corecte şi complete.
FIŞĂ DE EVALUARE
I. Încercuiţi litera corespunzătoare variantei
corecte:
1). Siguranţa fuzibilă este reprezentată
prin simbolul:
2). În interiorul tubului
fluorescent se găseşte un gaz numit:
a) argon;
b) azot;
c) neon;
d) oxigen
3) Culorile standard ale
celor patru perechi de conductoare din cablurile UTP/STP sunt:
a)
portocaliu, verde, albastru şi maron;
b)
roşu, galben, portocaliu, verde;
c)
negru, rosu, alb, albastru;
d)
verde, galben, negru, roşu.
4). Standardele
T568-A şi T568-B diferă între ele prin inversarea perechilor :
a). 1 şi 4
b). 1 şi 3
c). 2 şi 3
d). 2 şi 4
1 punct
II. Notaţi în dreptul enunţurilor de mai jos litera
A, dacă apreciaţi că enunţul
este adevărat
şi litera F dacă apreciaţi că enunţul este fals:
1)
Întreruptoarele sunt aparate de măsură şi control;
2)
Siguranţele fuzibile sunt aparate de protecţie la scurtcircuit
3) Cablul torsadat
este un tip de cablu de cupru folosit în reţelele telefonice şi în majoritatea
reţelelor Ethernet.
4) Testere pentru cabluri UTP şi conectori RJ-45 se folosesc
pentru măsurarea zgomotului pe circuite. 2 puncte
III. Completaţi spaţiile libere astfel încât afirmaţiile
de mai jos să fie adevărate:
1) Starterul asigură ............(1)........... lămpii fluorescente.
2) Filamentul lămpii cu incandescenţă este confecţionat din
...........(2)...............
3) Cablul torsadat ecranat de tipul
FTP; este un cablu UTP în care conductorii sunt înveliţi într-o .....(3)....................de ecranare în scopul protejării împotriva
interferenţelor exterioare.
4) Canalele de cablu sunt de regulă realizate
din....... .....(4).................... 2 puncte
IV. În coloana A sunt enumerate funcţii ale aparatelor
electrice, iar în coloana B tipuri deaparate. Scrieţi pe foaia de test
asocierea cifrelor din coloana A şi literelor corespunzătoare din coloana B.
2 puncte
|
A. Funcţia aparatului electric
|
B. Tipul aparatului electric
|
|
1) realizează conectarea şi deconectarea circuitelor
sub tensiune, dar fără sarcină
|
a) întreruptor
|
|
2) realizează legături electrice temporare
între receptoarele mobile şi circuitele electrice exterioare
|
b) releu
|
|
3) realizează închiderea unui
circuit simultan cu deschiderea altuia şi invers
|
c) comutator
|
|
4) realizează închiderea şi deschiderea unui
circuit
|
d) separator
|
|
|
e) prize şi fişe
|
V. Precizaţi etapele necesare:
1. Procesului tehnologic de execuţie a unei instalaţii de
iluminat şi prize
2. Operaţiei de pozare a cablurilor pentru realizarea
unei reţele de comunicaţii dintr-un laborator de calculatoare.
3 puncte
Timp de lucru: 50 min.
Barem de corectare şi notare
Subiectul I. 1p
1 - d; 2 - a; 3 - a ;
4 – c.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0,25p.
Pentru
fiecare răspuns incorect sau lipsa acestuia, se acordă câte 0p.
Subiectul II. 2p
1 - F; 2 - A; 3 -A ; 4
–F.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0,5p.
Pentru
fiecare răspuns incorect sau lipsa acestuia, se acordă câte 0p.
Subiectul III. 2p
(1) – amorsarea (
aprinderea );
(2) – wolfram;
(3) –
folie exterioară
(4) – mase plastice
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0,5p.
Pentru
fiecare răspuns incorect sau lipsa acestuia, se acordă câte 0p.
Subiectul IV.
2p
1. – d; 2. – e; 3. – c;
4. – a;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0,5p.
Pentru
fiecare răspuns incorect sau lipsa acestuia, se acordă câte 0p.
Subiectul V.
- Etapele procesului tehnologic de execuţie a unei
instalaţii 2p
de iluminat şi prize:
–
identificarea traseului instalaţiei pe elementele
de construcţie
–
marcarea traseului instalaţiei;
–
executarea străpungerilor şi a şanţurilor în
pereţi ;
–
montarea
tuburilor de protecţie
–
montarea dozelor
–
montarea conductoarelor electrice
–
executarea conexiunilor în doze şi
la aparate
–
montarea instalaţiei de legare la pământ
pentru protecţia împotriva electrocutării
–
montarea aparatelor şi a receptoarelor
–
verificarea instalaţiei
Pentru fiecare etapă precizată corect se acordă 0,1
puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte.
- Etapele operaţiei
de pozare
a cablurilor pentru realizarea unei reţele de comunicaţii dintr-un laborator de calculatoare:
-
aşezarea pe
traseele de cablu (pregătite anterior) a tuturor cablurilor prevăzute în
documentaţia tehnică şi tăierea lor la lungimea necesară. Această lungime va
trebui să permită montarea uşoară a conectorilor sau legarea la regletele
repartitoarelor.
-
legarea
cablurilor între ele şi de suporţii de susţinere pentru fixarea mecanică a
acestora.
-
joncţionarea
secţiunilor de cablu (acolo unde cablurile sunt formate din mai multe
secţiuni).
1p
Pentru fiecare etapă precizată corect se acordă 0,3
puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte.
PROIECTUL
- TEMA PROIECTULUI: Realizarea instalaţiei electrice
interioare de joasă tensiune şi de comunicaţii pentru un laborator
tehnologic
- STRUCTURA
PROIECTULUI
Proiectul va fi realizat la finalul parcurgerii
conţinuturilor modulului “Tehnologia
instalaţiilor electrice
şi a reţelelor de comunicaţii” şi va fi structurat în două
mari părţi:
- O parte scrisă, în care se tratează:
·
etapele parcurse pentru realizarea
instalatiei electrice interioare pentru un laborator tehnologic
·
etapele parcurse pentru realizarea reţelei de
comunicaţii pentru un laborator tehnologic
·
necesarul de materiale/aparate pentru realizarea
instalaţiei electrice interioare de joasă tensiune şi de comunicaţii pentru un
laborator tehnologic
·
norme specifice de tehnica securităţii
muncii
- Realizare
practică
Ø echiparea
cu prize de electroalimentare conform documentaţiei de realizare a reţelei
Ø echiparea
cu prize de telecomunicaţii conform documentaţiei de realizare a reţelei
Ø utilizarea
elementelor de conectică pentru instalarea unui calculator, a unei imprimante şi a unui fax.
- ETAPE –
TERMENE
Derularea proiectului va fi etapizată, termenele de finalizare fiind
stabilite de comun acord cu
îndrumătorul, fiecare etapă finalizată urmând a fi analizată pentru
descoperirea punctelor slabe şi trecerea la o nouă etapă.
Elevii au obligaţia de a respecta etapele şi termenele stabilite pentru a
se înscrie în grafic, iar proiectul să
poată fi predat în condiţii optime şi la termenul stabilit.
- CONDIŢII DE
PREZENTARE
Proiectul va fi
prezentat ca parte scrisă redactată la calculator şi printat. Întocmiţi, de asemenea, o prezentare pentru colegii voştri.
FIŞA DE MONITORIZARE PROIECT
|
Nr. crt.
|
Enunţ/criteriu
|
DA
|
NU
|
Obs./
comentarii
|
|
1
|
Au fost avute în vedere
ideile indicate
|
|
|
|
|
2
|
Au fost accesate toate căile
de documentare indicate în plan
|
|
|
|
|
3
|
Sunt realizate toate fişele
de documentare stabilite în planul de activităţi
|
|
|
|
|
4
|
S-au identificat soluţiile
posibile
|
|
|
|
|
5
|
S-a realizat analiza
soluţiilor identificate prin evidenţierea avantajelor/ dezavantajelor
|
|
|
|
|
6
|
S-a argumentat corect
varianta aleasă
|
|
|
|
|
7
|
Au fost identificate
domeniile conexe implicate în derularea proiectului
|
|
|
|
|
8
|
Au fost selectate grupele de
lucru pe subiecte
|
|
|
|
|
9
|
Au fost numiţi responsabilul
de proiect şi liderul de grup
|
|
|
|
|
10
|
Au fost alocate
responsabilităţile în cadrul proiectului
|
|
|
|
|
11
|
S-a realizat planificarea
activităţilor pe grupe de lucru
|
|
|
|
|
12
|
S-au întocmit
diagramele corespunzătoare
|
|
|
|
|
13
|
S-au respectat planurile
stabilite
|
|
|
|
|
14
|
S-au asamblat subproiectele
în proiectul final
|
|
|
|
|
15
|
S-a analizat şi validat
proiectul final
|
|
|
|
|
16
|
S-a realizat prezentarea şi
argumentarea proiectului
|
|
|
|
|
17
|
S-au primit sugestii şi
recomandări pentru îmbunătăţirea activităţilor similare în viitor
|
|
|
|
Profesor îndrumător,
Data
PORTOFOLIUL
Portofoliul elevului
include rezultatele relevante, obţinute prin metode şi tehnici de evaluare
(probe scrise, verificări orale, probe practice, autoevaluare, proiect,
observarea sistematică a comportamentului, etc.) sau prin activităţi extracurriculare. Elevul
are libertatea de a cuprinde în portofoliu materialele pe care le consideră
necesare sau care îl reprezintă cel mai bine.
Portofoliul reprezintă ,,cartea de vizită” a elevului, prin
care profesorul poate să-i urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal
şi comportamental – la o anumită disciplină de-a lungul unui interval mai lung
de timp (un semestru, perioada de practică sau un an şcolar). Reprezintă un
pact între elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se
autoevalueze. Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce
trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de învăţare. La începutul
demersului educativ se realizează un diagnostic în concordanţă cu stilul de
învăţare a acestuia asupra necesităţilor elevului de învăţare pentru a stabili
obiectivele şi criteriile de evaluare. Diagnosticul este făcut de profesor şi
este discutat cu elevul implicat în evaluare.
Portofoliul de practică poate să conţină o
serie de materiale obligatorii cerute de către
profesor cật şi materiale obţionale lăsate la latitudinea elevului care
pun în evidenţă progresele sale, permit aprecierea aptitudinilor,
contribuţiilor personale la realizarea sarcinilor care îi revin pe parcursul
parcurgerii modulului.
Un exemplu de ceea ce poate să cuprindă un portofoliu :
§ pagina de început (care cuprinde : denumirea unităţii de învăţămậnt, ,,Portofoliul
de practică al elevului“, numele
elevului, clasa, numele profesorului coordonator, anul şcolar)
§ lista conţinutului acestuia (cuprinsul – cu numele fiecărei fişe/lucrare,
indicậnd numărul pagini unde se găseşte materialul)
§ argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este
importantă fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a
elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv şi locul unde s-au
desfăşurat orele de practică)
§ lucrări efectuate de elev:
Ø rezumate
Ø eseuri
Ø articole, referate, comunicări
Ø fişe individuale de studiu
Ø proiecte şi situaţii deosebite întậlnite la rezolvarea problemelor
Ø temele de zi de zi
Ø teste şi lucrări
Ø chestionare de atitudini
Ø înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev
individual sau împreună cu colegii săi
Ø observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii
Ø reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează
Ø autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului
Ø alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă
participarea elevului/ grupului la derularea şi soluţionarea temei date
Ø viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevului/grupului,
pe baza intereselor şi a progreselor înregistrate
Ø comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de
învăţare şi/sau ale altor părţi interesate, de exemplu părinţii
Ø rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care
au avut loc
Ø opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate
Evaluarea portofoliului
Ø Pentru a evalua un portofoliu, este necesar, în primul rând, să se
stabilească minimumul şi maximumul
obligatoriu al elementelor incluse pentru evaluare.
Ø În al doilea rând, apare problema acordării
punctajului pentru diferite componente ale portofoliului: unele valorează mai
mult, altele mai puţin.
Ø În al treilea rând, apare contradicţia între tendinţa dintre orientarea
calitativ-cantitativă a portofoliului şi cerinţele administraţiei “de a interpreta
totul prin prismă cantitativă”.
Conţinutul portofoliului se recomandă a fi divizat în
următoarele categorii:
Ø obligatorii: probe scrise de sine stătătoare şi de control (evaluarea
finala şi evaluare continua);
Ø de cercetare: realizarea unor proiecte (individuale şi în grupuri mici),
cercetarea unor aspecte tehnice, rezolvarea problemelor nonstandard;
Ø situative: aplicarea conţinutului studiat în situaţii practice, pentru
rezolvarea problemelor aplicative, realizarea lucrărilor grafice şi de laborator;
Ø descriptive: scrierea referatelor şi
a eseurilor;
Ø externe: avizele profesorilor, ale colegilor de clasă, ale părinţilor,
fişe de control ale profesorului.
Pentru
fiecare categorie, în continuare, se face distribuţia mediei generale.
Repartiţia
aproximativă poate fi următoarea:
-
categoria obligatorie – 40 %;
-
categoria de cercetare – 30 %;
-
situativă –15 %;
-
descriptivă – 10 %;
-
externă – 5 %
Distribuţia procentajului poate varia de la
caz la caz. Varianta de mai sus poate servi drept model de orientare.
Bibliografie:
1. Manual pentru pregătirea de bază în domeniul electric, şcoală
profesională, Mariana Robe ,
Editura Economică Preuniversitaria;
2. Electronică şi automatizări, manual pentru
pregătirea de specialitate, clasa a IX-a, Mariana Robe, Editura Economică Preuniversitaria, 2005;
3. Introducere în tehnologia subansamblelor
electronice, Vlad Cehan, Tecla Goraş, Editura Matrix Rom Bucureşti 1996;
4. Paul Dinculescu, Instalaţii electrice de joasă tensiune,
Editura Matrix Rom, 2003.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu